1882
Este înlocuit la conducerea
ziarului Timpului si vine ca redactor-sef Grigore G. Paucescu
cu începere din 1 ianuarie; ramâne redactor pentru
partea politica, cu obligatia sa dea trei articole pe saptamâna.
Se înscrie în "Societatea Carpatii"
înfiintata în 24 ianuarie, cu scopul de a sprijini
lupta nationala a românilor de sub stapâniri straine.
Publica în 28 martie darea de seama asupra volumului
lui Ioan Slavici, "Novele din popor", care marca
un moment important în dezvoltarea prozei românesti.
Participa în 4 aprilie la sedinta "Junimii"
bucurestene; citeste "Luceafarul".
Evoca într-un necrolog publicat în 25 aprilie
personalitatea lui Vasile Conta, intelectual de înalta
tinuta, prieten al lui Mihai Eminescu si al lui Ion Creanga.
Studentii din societatea "România juna" din
Viena tin în 5 iunie o sedinta festiva în onoarea
"Junimii" iesene si a Convorbirilor literare; elogierea
operei lui Eminescu, cu ecou si în presa transilvaneana.
Scrisoare trimisa Veronicai Micle din Constanta în 16
iunie; vede pentru prima data Marea Neagra, "nemarginire
pururea miscata". Sedinta a "Junimii" bucurestene
tinuta în 28 octombrie; lecturi din lucrarile pregatite
pentru "Almanahul României June" din Viena;
se citeste si "Luceafarul"; Maiorescu îl citeste
si la Buftea în familia Stirbey în 31 octombrie.
Paraseste sedinta "Junimii" bucurestene din 17 noiembrie,
în semn de protest pentru prezenta lui Al. Candiano-Popescu,
participant la detronarea lui Al. I. Cuza; asupra acestei
chestiuni insista în repetate rânduri în
publicistica sa.
1883
Constituirea Societatii Presei Române
în 13 februarie, cu B. P. Hasdeu presedinte, D. A. Laurian
si G. Steriade vicepresedinti, M. Minovici casier, Eminescu,
I. G. Bibicescu si G. Missail membri; se opune alegerii lui
C. A. Rosetti ca presedinte.
Sedinta a "Junimii" bucurestene tinuta în
30 martie; asista si Iosif Vulcan; îi înmâneaza
poeziile:"S-a dus amorul", "Când amintirile",
"De acum", "Ce e amorul?", "Pe lânga
plopii fara sot", "Si daca...", "Din noaptea";
se publica succesiv în Familia, ultima în 1884.
De acum se tipareste în volum cu titlul "Adio".
Apare la Viena în aprilie "Almanahul Societatii
Academice Social-Literare România Juna", în
care se publica "Luceafaru"l, elaborat pe întinderea
a mai bine de un deceniu; este reprodus în Convorbiri
literare în august.
Pleaca la Iasi ca delegat al ziarului Timpul, în 3 iunie
sa asiste la festivitatea dezvelirii statuei lui Stefan cel
Mare; duce poezia "Doina", însa nu o citeste
în fata publicului.
Publica în 15 iunie articolul "Mai lesne se torc";
critica politica guvernelor ungare de maghiarizare a toponomiei
si onomasticii românesti. Este declarat în 28
iunie alienat mintal si internat la "Institutul Caritatea"
al doctorului Alexandru Sutu pentru "îngrijiri
speciale". Apare în Convorbiri literare în
1 iulie "Doina", invocatie a lui Stefan cel Mare,
geniul tutelar al poporului român. Conducerea Timpului
o ia Mihail Paleologu, care publica în 3 iulie o notita
la cronica prin care informeaza cititorii ca fostul redactor
fusese atins subit de-o "grava boala", Cu plecarea
lui Mihai Eminescu din redactie înceta si epoca de glorie
a cotidianului bucurestean.
Pleaca la Viena la sfârsitul lui octombrie însotit
de Alexandru Chibici Reuneanu, un vechi prieten al sau; este
internat în Institutul de la Ober Döbling, azi
cartier al Vienei; cheltuielile sunt acoperite prin contributiile
membrilor "Junimii" bucurestene. Editura Socec tipareste
la sfârsitul lui decembrie volumul M. Eminescu, Poezii
cu un portret al poetului, o prefata de T. Maiorescu si într-o
frumoasa tinuta grafica; sunt reunite poeziile publicate între
1870 si 1883. Volumul marcheaza consacrarea sa definitiva
ca mare poet; va cunoaste multe reeditari si sta si la baza
traducerilor în limbi straine.
1884
Maiorescu îl viziteaza la Ober
Döbling în 1 ianuarie însotit de Constantin
Popasu, varul sau; acesta poarta de grija poetului în
timpul internarii sale în spital.
Inceteaza din viata în 9 ianuarie Gheorghe Eminovici,
tatal poetului; este inmormântat la Ipotesti, alaturi
de sotia sa si Gheorghe, fiul sau. Scrisoare catre Alexandru
Chibici Revneanu din 22/24 ianuarie; document biografic fundamental
privind stapânirea deplina a facultatilor intelectuale.
Apare în Convorbiri literare, la 1 februarie, poezia
"Diana" elaborata între 1874 1882. Paraseste
Institutul de la Ober Döbling în 14/26 februarie
si întreprinde o calatorie în Italia însotit
de Al. Chibici Revneanu. Se sinucide la Ipotesti în
7 martie Nicolae; dupa Ilie, Gheorghe si Serban este al patrulea
fiu al caminarului care îsi sfârseste viata tragic;
este înmormântat la Ipotesti alaturi de parintii
sai si Gheorghe, fratele sau; numai ei mai amintesc de prezenta
familiei, peste veacuri la Ipotesti. Este numit prin decret
în 24 septembrie subbibliotecar la Biblioteca Centrala
din Iasi. Preda în octombrie lectii de geografie si
statistica la Scoala Comerciala din Iasi. Intocmeste lunar
în februarie iulie statele de plata pentru personalul
bibliotecii si rapoarte catre Ministerul Cultelor si Instructiunii
Publice; trimite adrese pentru restituirea cartilor împrumutate
si face propuneri pentru achizitionarea de noi publicatii.
Apare în Convorbiri literare în 1 iulie "Sara
pe deal"; poezie elaborata între anii 1871 1872.
In august septembrie se afla la bai la Odessa; corespondenta
cu Vasile Burla si P. Novleanu cu informatii bogate privind
timpul petrecut aici. |
