1869

Publica în Familia poeziile "Junii corupti" (31 ianuarie/11 februarie), înrudita cu "Geniu pustiu" prin evocarea atmosferei revolutionare si "Amicului F. I." (30 martie/11 aprilie) închinata lui Filimon Ilea, cu care se împrieteneste la Blaj în 1866, mai târziu profesor de drept civil la Universitatea din Bucuresti. Se înfiinteaza la Bucuresti, în 1 aprilie, Cercul Literar "Orientul", cu Grigore Haralamb Grandea, presedinte si V. Gr. Pop si I. Badescu, secretari; editeaza revista "Albina Pindului", orientata spre creatia populara si literatura franceza si germana.Face parte din colectivul însarcinat sa culeaga folclor în Moldova. Nu stiu sa fi facut cercetari pe teren; manuscrisele cuprind un mare numar de texte din creatia populara. Publica într-o foaie volanta îndoliata, în aprilie, oda funebra, "La moartea principelui Stirbey", încetat din viata la Nisa, în 1/13 aprilie 1869. Foaia volanta mai cuprinde o poezie de Vasile Demetrescu (V. D. Paun) si una de Ion (Ionita) Bodescu, cu care se va întâlni si mai târziu la Botosani. Barbu Dimitrie Stirbey se face cunoscut prin masurile sale administrative. Eminescu se va referi la ele în articolele de la Timpul, un deceniu mai târziu. Se înscrie în 2 octombrie la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena, ca "ausserordentlich" (auditor extraordinar); nu avea bacalaureatul. Se înscrie în 20 octombrie în Societatea Literara Sociala "România", înfiintata în 1867; iar în 23 octombrie si în Societatea Literara Stiintifica a românilor din Viena; initiaza demersuri pentru unificarea lor. Il cunoaste pe Ioan Slavici (n. 1848), student la drept, care efectua stagiul militar; participa la sedintele celor doua societati si leaga o prietenie exemplara.

1870

Frecventeaza în semestrul de iarna 1869/1870 cursurile de la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena. Asista la prelegerile tinute de Robert Zimmermann, istoria filozofiei, filozofia practica, conversatii filozofice Karl Zigmund Barasch-Rappaport, principii filozofice, exercitii filozofice si lecturi din Descartes, Spinoza si Leibniz, istorie si critica a notiunilor divine, Theodor Vogt, introducere în filozofie pe baza Metafizicii lui Aristotel. Are rezerve fata de profesorii vienezi pentru atitudinea lor fata de filozofia kantiana. Publica în ziarul Albina în doua numere din 7/19 si 9/21 articolul "O scriere critica". Ia apararea lui Aron Pumnul împotriva atacurilor lui Dimitrie Petrino din brosura, "Putine cuvinte despre coruperea limbii române în Bucovina" tiparita la Cernauti în 1869 aratând ca meritul profesorului cernautean sta în faptul ca da "consistenta si constiinta nationala maselor"si face din ele "o natiune". Publica în Familia în 18/30 ianuarie articolul "Repertoriul nostru teatral", examinare critica a productiei românesti teatrale si inaugureaza cu aceste articole intrarea sa în publicistica culturala. Publica în Federatiunea din Pesta o suita de trei articole: "Sa facem un congres", (5/17 aprilie), "ën unire e taria"(10/22 aprilie) si "Echilibrul" (22 aprilie/4 mai, 29 aprilie/11 iunie); în care examineaza criza dualismului austro-ungar; ataca bazele sale constitutionale si îl califica "o fictiune diplomatica". Justitia ungara îi intenteaza un proces de presa; nu cunoastem mersul si nici sfârsitul sau. Inaugureaza cu articolele din Federatiunea semnate Varro, intrarea în publicistica politica. O delegatie de studenti români din Viena între care se afla si Eminescu face o vizita lui Al. I. Cuza la spitalul din Dšbling. Il cunoaste la Viena pe Iacob Negruzzi, care evoca întâlnirea în amintirile sale. Isi începe colaborarea la Convorbiri literare, cu poezia "Venere si Madona" (15 aprilie), careia îi urmeaza "Epigonii" (15 august) si proza "Fat-Frumos din lacrima"(1/15 noiembrie). O bogata corespondenta cu Iacob Negruzzi, redactorul foii iesene.