1869
Publica în Familia poeziile "Junii
corupti" (31 ianuarie/11 februarie), înrudita cu
"Geniu pustiu" prin evocarea atmosferei revolutionare
si "Amicului F. I." (30 martie/11 aprilie) închinata
lui Filimon Ilea, cu care se împrieteneste la Blaj în
1866, mai târziu profesor de drept civil la Universitatea
din Bucuresti. Se înfiinteaza la Bucuresti, în
1 aprilie, Cercul Literar "Orientul", cu Grigore
Haralamb Grandea, presedinte si V. Gr. Pop si I. Badescu,
secretari; editeaza revista "Albina Pindului", orientata
spre creatia populara si literatura franceza si germana.Face
parte din colectivul însarcinat sa culeaga folclor în
Moldova. Nu stiu sa fi facut cercetari pe teren; manuscrisele
cuprind un mare numar de texte din creatia populara. Publica
într-o foaie volanta îndoliata, în aprilie,
oda funebra, "La moartea principelui Stirbey", încetat
din viata la Nisa, în 1/13 aprilie 1869. Foaia volanta
mai cuprinde o poezie de Vasile Demetrescu (V. D. Paun) si
una de Ion (Ionita) Bodescu, cu care se va întâlni
si mai târziu la Botosani. Barbu Dimitrie Stirbey se
face cunoscut prin masurile sale administrative. Eminescu
se va referi la ele în articolele de la Timpul, un deceniu
mai târziu. Se înscrie în 2 octombrie la
Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena, ca "ausserordentlich"
(auditor extraordinar); nu avea bacalaureatul. Se înscrie
în 20 octombrie în Societatea Literara Sociala
"România", înfiintata în 1867;
iar în 23 octombrie si în Societatea Literara
Stiintifica a românilor din Viena; initiaza demersuri
pentru unificarea lor. Il cunoaste pe Ioan Slavici (n. 1848),
student la drept, care efectua stagiul militar; participa
la sedintele celor doua societati si leaga o prietenie exemplara.
1870
Frecventeaza în semestrul de
iarna 1869/1870 cursurile de la Facultatea de Filozofie a
Universitatii din Viena. Asista la prelegerile tinute de Robert
Zimmermann, istoria filozofiei, filozofia practica, conversatii
filozofice Karl Zigmund Barasch-Rappaport, principii filozofice,
exercitii filozofice si lecturi din Descartes, Spinoza si
Leibniz, istorie si critica a notiunilor divine, Theodor Vogt,
introducere în filozofie pe baza Metafizicii lui Aristotel.
Are rezerve fata de profesorii vienezi pentru atitudinea lor
fata de filozofia kantiana. Publica în ziarul Albina
în doua numere din 7/19 si 9/21 articolul "O scriere
critica". Ia apararea lui Aron Pumnul împotriva
atacurilor lui Dimitrie Petrino din brosura, "Putine
cuvinte despre coruperea limbii române în Bucovina"
tiparita la Cernauti în 1869 aratând ca meritul
profesorului cernautean sta în faptul ca da "consistenta
si constiinta nationala maselor"si face din ele "o
natiune". Publica în Familia în 18/30 ianuarie
articolul "Repertoriul nostru teatral", examinare
critica a productiei românesti teatrale si inaugureaza
cu aceste articole intrarea sa în publicistica culturala.
Publica în Federatiunea din Pesta o suita de trei articole:
"Sa facem un congres", (5/17 aprilie), "ën
unire e taria"(10/22 aprilie) si "Echilibrul"
(22 aprilie/4 mai, 29 aprilie/11 iunie); în care examineaza
criza dualismului austro-ungar; ataca bazele sale constitutionale
si îl califica "o fictiune diplomatica". Justitia
ungara îi intenteaza un proces de presa; nu cunoastem
mersul si nici sfârsitul sau. Inaugureaza cu articolele
din Federatiunea semnate Varro, intrarea în publicistica
politica. O delegatie de studenti români din Viena între
care se afla si Eminescu face o vizita lui Al. I. Cuza la
spitalul din Dšbling. Il cunoaste la Viena pe Iacob Negruzzi,
care evoca întâlnirea în amintirile sale.
Isi începe colaborarea la Convorbiri literare, cu poezia
"Venere si Madona" (15 aprilie), careia îi
urmeaza "Epigonii" (15 august) si proza "Fat-Frumos
din lacrima"(1/15 noiembrie). O bogata corespondenta
cu Iacob Negruzzi, redactorul foii iesene.
|