1873

Audiaza la Facultatea de filozofie a Universitatii din Berlin în semestrul de iarna 1872/1873, semestrul de vara 1873, semestrul de iarna 1873/1874 si semestrul de vara 1874 prelegerile lui Eugen Dühring, filozofie si economie politica, Eduard Zeller, istoria filozofiei, Hermann Bonitz, istoria filozofiei grecesti, C. N. Althaus, filozofia hegeliana, Karl Richard Lepsius, istoria Egiptului, Karl Wilhelm Nitsch, istoria romana, Heinrich Dernburg, dreptul roman, Iohann-Christian Poggendorff, geografia fizica, Hermann-Ludwig-Ferdinand von Helmholtz, fizica, Emil Du Bois-Reymond, stiinte naturale. Din cele patru cursuri pe care le tine Dühring prezinta un interes aparte cele despre optimism si pesimism si economie nationala. Alaturi de cursurile obligatorii, se preocupa de "psihologia popoarelor", disciplina întemeiata de H. Steinthal si M. Lazarus în 1860. Manuscrisele cuprind note de curs la Zeller, Droysen si Lepsius, un studiu, Economia nationala, un mare numar de extrase privind "psihologia popoarelor". Gheorghe, fratele mai mare, locotenent în armata româna este pus în disponibilitate din cauza de boala. Se sinucide la Ipotesti în 21 septembrie.

1874

Corespondenta în germana cu T. Maiorescu privind trecerea doctoratului spre a ocupa catedra de filozofie la Universitatea din Iasi; pentru care nu se considera pregatit sa tina prelegeri universitare; putea face comentarii de texte din Schopenhauer si Kant, începe traducerea tratatului lui Kant, "Critica ratiunii pure"; si amâna astfel sustinerea doctoratului la Berlin optând pentru Jena, pretext fata de Maiorescu pentru întreruperea studiilor universitare.
Calatorie în august în Königsberg, orasul lui Kant, la Cracovia si la Lemberg; investigatii în arhive; necesitatea unei pregatiri în slavistica; traduce gramatica paleoslava, care ramâne în manuscris. Consiliul de Ministri îl numeste, la propunerea lui Maiorescu, bibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iasi cu începere din 10 septembrie, post în care va desfasura o sustinuta activitate pentru îmbogatirea Bibliotecii Centrale cu publicatii din vechiul scris românesc. Delegat în comisii formate din profesori universitari si din învatamântul mediu sa asiste la examene la institutiile de învatamânt iesene. Ii raspunde Veronicai Micle în noiembrie 1874 la invitatia pe care i-o face sa participe la seratele ei literare. Inceteaza din viata la Berlin, în 29 noiembrie, Serban, fratele mai mare, medic cu renume care studiase medicina la Ereangen, München si probabil si la alte universitati germane. Este al treilea fiu al caminarului, dupa Ilie si Gheorghe, care sfârseste tragic în plina ascensiune intelectuala. Colaboreaza la Convorbiri literare cu articole culturale si cu poezia "Imparat si proletar", prima versiune a poemului "Umbre pe pânza vremii".

1875

Corespondenta cu F. A. Brockhaus, privind colaborarea sa la enciclopedia germana, Conversation Lexikon, prilej cu care propune introducerea de noi articole, neacceptata de editor. Este înlocuit la conducerea Bibliotecii Centrale din Iasi în 1 iulie si numit revizor scolar peste judetele Iasi si Vaslui. Dimitrie Petrino, succesorul sau la conducerea Bibliotecii Centrale, solicita trimiterea sa în judecata pentru nereguli în gestiunea bibliotecii dar acuzatiile se dovedesc neîntemeiate si instanta dispune sistarea urmaririi. Activitate de un dinamism iesit din comun: inspectii la scoli, asistenta la examene, numirea si revocarea personalului didactic, conferinte cu învatatorii, rapoarte catre prefecturi si Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice. In aceste împrejurari îl cunoaste pe Ion Creanga (n. 1839), învatator la Scoala nr. 2 din Pacurari, începutul legendarei lor prietenii. Trimite Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice în 19 iulie Tabloul general de organizare a scoalelor rurale din judetul Iasi; un adevarat model de lucrare statistica prin conceptie si sistematizarea datelor, iar în 5 septembrie Tabloul general pentru organizarea scoalelor rurale din judetul Vaslui. Il însoteste cu mai multe anexe, o mica monografie a situatiei scolilor rurale din judetul Vaslui; cele doua Tablouri... sunt folosite de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice ca instrumente de lucru. Duce la Cernauti brosura Rapirea Bucovinei dupa documente autentice întocmita de Ioan Slavici cu o prefata de M. Kogalniceanu. Brosura cuprindea documente privind anexarea Tarii de Sus a Moldovei (numita mai târziu Bucovina) la Imperiul habsburgic în 1775.