1876

Tine în 1 martie în cadrul Prelectiunilor populare, organizate de "Junimea" ieseana conferinta Influenta austriaca asupra românilor din Principate; expunere teoretica în care sintetizeaza tezele conceptiei sale social-politice, pe care o reelaboreaza si o publica sub forma de studiu în Convorbiri literare în 1 august.
Continua activitatea ca revizor scolar si critica organele administrative pentru lipsa de interes fata de scolile din mediul rural. Trimite Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice în 4 mai o replica drastica privind modul în care nu-si facea datoria.
Consiliul Permanent propune în 18 mai destituirea sa din postul de revizor scolar.
Este redactor la Curierul de Iasi cu începere din 19 mai; si îsi schimba statutul în ziarist profesionist; ocupatia convenea si personalitatii sale. Foaie oficiala, Curierul de Iasi începe sa apara în 31 martie 1868, cu o periodicitate neregulata; "Partii neoficiale" i se rezerva o singura pagina. Publica informatii din razboiul din Balcani, cronici despre viata culturala ieseana, prezentari de carti si ziare; "pagina neoficiala" ia aspect de publicatie enciclopedica. Se stinge din viata la Ipotesti în 13 august Raluca, mama sa, macinata de cancer. Este înmormântata lânga biserica ctitorita de caminar si de ea. Publica în foiletonul Curierului de Iasi schita La aniversara (9 iulie) si nuvela Cezara (6, 11, 13, 15, 18 august) si în Convorbiri literare poeziile: Melancolie, Craiasa din povesti, Lacul si Dorinta (1 septembrie), Calin (file din poveste) (1 noiembrie) si Strigoii(1 decembrie).

1877

Prezinta în 5 ianuarie în Colectorul literar pentru ambele sexe, care apare la Piatra Neamt; unde subliniaza importanta publicatiilor provinciale în valorificarea creatiei populare. Informeaza cititorii în 29 aprilie despre bombardarea Calafatului de artileria turceasca, act pe care îl considera drept o agresiune. si exprima convingerea ca armata româna va juca un rol important în razboiul din Balcani.
Informeaza cititorii în 11 si 13 mai despre declararea independentei de guvernul român. Deschide cu articolul [ "O recenziune..."] publicat în Convorbiri literare în 1 august polemica cu G. Zotu în apararea "Logicii lui Maiorescu" acuzat de plagiat; pe care o continua cu "Observatii critice", articol publicat în Curierul de Iasi (12 august); si reprodus în Timpul în 6, 7, 8 septembrie; polemica pregateste plecarea lui la Bucuresti. Elogiaza în doua articole din 12 octombrie eroismul armatei române în luptele de la Grivita si Plevna, pe frontul, din Balcani aflându-se si Matei, fratele sau, locotenent în armata româna. Paraseste în 25-26 octombrie redactia Curierului de Iasi; determina în configuratia Partii neoficiale în curs de un an si jumatate o deschidere spre viata politica si economica si spre miscarea culturala si artistica. Incepe între 27 octombrie-4 noiembrie activitatea ca redactor la Timpul, cotidianul bucurestean, întemeiat în 15 martie 1876; organ de presa al Partidului Conservator. Publica în Timpul în 11, 13, 14, 18, 21 si 23 decembrie "Icoane vechi si icoane noua", studiu privind tezele sale social-politice; model de tratare a problemelor politice prin discursul critic si limbajul elevat, rar întâlnit în presa vremii.

1878

Gheorghe Eminovici, tatal sau, înstraineaza partea sa din mosia razaseasca de la Ipotesti sa acopere obligatiile dotale asumate la casatoria Aglaei cu Ioan Drogli în 1871.
Publica în Timpul în 3, 4, 7, 8, 10 si 14 martie "Basarabia, studiu istoric" privind aceasta provincie româneasca campania de presa contra politicii anexioniste a imperiului tarist. Inceteaza din viata D. Petrino în 4 mai; îi recunoaste talentul; victima a "coteriei politice". Este scos din redactia Timpului pentru orientarea politica ce o da ziarului. Trimis la Floresti, în Oltenia, la mosia lui N. Mandrea, unde ramâne din mai si pâna în iulie; traduce primul volum al tratatului lui Eudoxiu Hurmuzachi Fragmente zur Geschichte der Rumänen. Se tipareste cu titlul Fragmente din istoria românilor în 1879. Inceteaza din viata în 4 august Stefan Micle, rector al Universitatii din Iasi; Veronica Micle staruie pe lânga Eminescu sa intervina în reglementarea drepturilor la pensie dupa sotul ei. I. A. Cantacuzino, redactorul sef al ziarului Timpului îi cere lui Maiorescu într-o scrisoare din 19 octombrie sa intervina pe lânga Eminescu, care transforma ziarul în tribuna a propriilor opinii. Participa la Iasi la a XV-a aniversare a "Junimii" iesene în 12 noiembrie; I. L. Caragiale citeste "O noapte furtunoasa", iar I. Slavici nuvela "Gura satului"; nu avem informatii ca poetul ar fi citit din scrierile sale. Publica în Convorbiri literare poeziile "Povestea teiului", "Singuratate", "Departe sunt de tine"(1 martie) si evocarea "Pastele" (16 aprilie), cu referiri la Goethe, Mozart, Rafael, Newton.